Securitate maritima – tancuri petroliere si industria de petrol si gaze

Tancurile petroliere si navele LNG / LPG sunt o componenta esentiala a industriei de petrol si gaze avand rolul de a asigura legatura intre zonele de productie si cele de consum, acolo unde conductele nu sunt fezabile.

Importanta strategita a acestor nave a fost evidentiata de multiple ori atunci cand lanturile de aprovizionare au fost perturbate accidental sau intentionat.

Tipuri de nave si vulnerabilitati

In corelatie cu multitudinea tipurilor de marfuri, exista si multiple tipuri si marimi de tancuri petroliere. Asadar, vor exista grade diferite de risc si vulnerabilitate asupra lantului de aprovizionare.

Tancurile petroliere pot fi impartite in patru categorii:

• tancuri petroliere mari (ULCC, VLCC, Suezmax, Aframax)
• tancuri petroliere de stocaj (FSO)
• tancuri de produse finite
• tancuri chimice

Tancurile petroliere mari de tip ULCC si VLCC incarca in zonele de productie sau stocaj (Arabia Saudita, Rusia, Irak, SUA, Emiratele Arabe Unite, Kuweit si Nigeria) si isi transporta marfa catre principalii consumatori – China, SUA, India, Japonia, Coreea de Sud si Europa. Aceste legaturi trans-oceanice determina fluxul predictibil al titeiului pe plan global.

Predictibilitatea si stabilitatea acestui flux energetic determina si un grad de risc din punct de vedere al securitatii, mai ales atunci cand navele tranziteaza zone fierbinti. Alti factori de risc sunt bordul liber scazut, viteza mica de deplasare, manevrabilitate redusa, echipajul restrans si riscul prezentat de marfa volatila.

Tancurile petroliere sunt cele mai vulnerabile la operare si in timpul deplasarii cu viteze reduse – pilotaj, ancoraj, traversarea zonelor congestionate (Golful Oman, Stramtoarea Hormuz, Bab el Mandeb, Canalul Suez, etc.).

Ruta navelor ce tranziteaza Stramtoarea Hormuz si Golful Persic

Totusi, in ciuda numeroaselor riscuri, tancurile petroliere nu sunt foarte usor de distrus, scufundat sau avariat in totalitate. Acest lucru a fost demonstrat in perioada 1984-1988 atunci cand Iran si Irak si-au atacat reciproc sute de nave. Din totalul navelor atacate, 61% au fost tancuri petroliere si doar 55 din 239  (23%) au fost scufundate sau declarate dauna totala. Comparand cu procentul vrachierelor scufundate sau avariate total (39%) sau a navelor de marfuri generale (34%) putem spune ca tancurile petroliere au rezistat mai bine atacurilor cu explozive si rachete. Lista navelor avariate este disponibila pe Wikipedia.

Acest lucru se datoreaza constructiei robuste, corpului dublu, compartimentalizarea substantiala si faptului ca petrolul in stare cruda are un grad redus de inflamabilitate. Asta nu inseamna ca un atentat in care se foloseste explozibil suficient si bine tintit nu poate distruge in totalitate un petrolier, dar devine mult mai problematic pentru agresor.

Tancurile de produse finite se clasifica in doua subtipuri, in functie de marfa transportata: curate (clean/white) sau murdare (dirty/black). Tancurile curate transporta benzina, motorina, kerosen, nafta si alte produse rafinate. Tancurile murdare transporta pacura (HFO), bitum, asfalt, etc.. Cele din urma sunt mai putin vulnerabile din prisma volatilitatii scazute a marfii transportate. Volatilitatea produselor rafinate impreuna cu punctul scazut de aprindere prezinta riscuri considerabile pentru nava, echipaj, infrastructura portuara si mediul inconjurator.

Navele LNG si LPG difera si ele in functie de tip si deplasament. Navele LNG sunt de doua tipuri: Moss (identificate usor prin prezenta a 4 sau 5 tancuri sferice) si cele tip membrana. Cele din urma sunt mai des intalnite si pot avea 3 capacitati de stocare: conventional (135.000 m³ – 152.000 m³); Q-Flex (210.000 m³ – 217.000 m³) si Q-Max (263.000 m³ – 266.000 m³).

Cele mai insemnate cantitati de gaz natural lichefiat tranziteaza zone geopolitice sensibile: Marea Chinei de Sud, Golful Persic, Stramtoarea Hormuz, Golful Oman, Golful Guineea, Marea Mediterana de Est, Canalul Suez, Bab al Mandeb.

Vulnerabilitatea rafinariilor si a terminalelor de lichefiere sau regazificare LNG vor fi tratate intr-un articol separat. Putem totusi aminti actul de sabotaj din 22 Septembrie 2022 atunci cand Nord Stream 1 si Nord Stream 2 au suferit avarii majore si au devenit inoperabile. Cele doua conducte acopereau aproape in totalitate importurile de gaze naturale ale Germaniei, tara dependenta energetic de Rusia.

Concluzii

Putem prognoza cu un grad mare de incredere faptul ca omenirea va continua depinda pe termen scurt si mediu de petrol si gaze. Chiar daca se estimeaza o tendinta descrescatoare a consumului de petrol in urmatoarele doua decenii, consumul de gaze naturale este in continua crestere. In prezent gazul metan este privit ca o sursa alternativa „verde” a carbunelui si a petrolului folosit in productia de energie electrica. Un alt factor determinant este si dezvoltarea accelerata a industriei petrochimice.

Considerand aceste aspecte este clar faptul ca infrastructura portuara, submarina si navele vor ramane in continuare tinte de valoare pentru eventuale atentate ale unor grupari armate, pirati, teroristi sau insurgenti. Problema riscului acestor obiective strategice va trebui abordata constant si intr-o maniera care sa reflecte tendintele actuale. Cei ce vor fi nevoiti sa intervina rapid si ferm sunt statele vulnerabile, ce isi bazeaza mare parte din economie pe aceste resurse de petrol si gaze.

Subiectul este tratat pe larg de Rupert Herbert-Burns, expert in securitatea navala si a industriei de petrol si gaze. O analiza actuala a situatiei geopolitice si a stabilitatii energetice este prezentata de Peter Zeihan.