Tragedia EXXON VALDEZ
Exxon Valdez a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat în Alaska, ducând la deversarea unui volum mare de petrol în apă, afectând în mod grav mediul înconjurător.
În urma acestui accident Compania de vapoare Exxon şi-a schimbat denumirea în Sea River iar petolierul Exxon Valdez în Sea River Mediteranean transportând acum petrol prin Oceanul Atlantic. Petrolierul nu mai are voie să treacă prin Prince William Sound, locul unde a naufragiat.
Comisia Naţională pentru Securitate Transporturilor a investigat accidentul şi a ajuns la concluzia că naufragiul a avut loc din următoarele cauze:
- Neputinţa ofiţerului 3 de a manevra corespunzător nava datorită greutaţii excesive a acesteia.
- Neputinţa căpitanului de a efectua el singur navigaţia, deoarece era beat.
- Neputinţa Companiei Exxon de al verifica şi supraveghea pe căpitan şi de a asigura un echipaj suficient şi odihnit.
- Neputinţa Gărzii de Coastă a S.U.A. de a efectua un sistem eficient de trafic al navelor.
Accidentul a avut loc la scurt timp după plecare sa de la terminalul petrolier Trans Alaska la 9.12PM din 23 martie 1989. William Murphy, un pilot expert a fost angajat să manevreze petrolierul de 986 picioare prin Valdez Narrows, având controlul comenzii. Lângă el se afla căpitanul navei, Joe Hazelwood. Cel care se afla la cârmă era timonierul Harrz Claar. După ce a trecut de strâmtoarea Valdez Narrows, pilotul navei a coborât de pe petrolier şi căpitanul i-a ordonat lui Claar să iasă de pe ruta vapoarelor pentru a ocoli nişte iceberguri. Apoi i-a încredinţat comanda ofițerului 3 – Gregory Cousins, cu instrucţiuni precise să ocolească icebergurile, iar după aceasta să se întoarcă pe rută. Tot atunci Claar a fost înlocuit de Robert Kagan. Din motive necunoscute, Cousins şi Kagan, nu au putut întoarce petrolierul astfel încât acesta a naufragiat pe reciful Bligh la 12.04am 24 martie 1989. Căpitanul Hazelwood se afla în cabina sa.
Întrebarea pe care şi-o pun mulţi este dacă căpitanul era beat. Înainte de accident el a fost văzut la un bar local, afirmând chiar şi el că a băut. A fost făcut şi un test de alcoolemie după câteva ore de la accident iar testul a ieşit pozitiv, dar căpitanul a susţinut că nu i-a fost afectată judecată. A fot acuzat de neglijenţă şi infracţiune pentru că a provocat vărsarea de petrol în mare.
În ocean s-a revărsat aproximativ 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine olimpice de înot. Petrolierul transporta 1.264.155 barili de petrol. În comparaţie cu alte revărsări Exxon Valdez a produs unul din cele mai grave accidente din SUA, situându-se în lume pe locul 50 în materie de petrol revărsat pentru că în materie de distrugeri provocate mediului înconjurător este pe primul loc. Timpul scurgerii, izolatul şi spectaculosul loc din natură, distanţa pe care s-a răspândit, abundenţa animalelor sălbatice au dus la un dezastru. În urma scurgerii, 1300 mile2 au fost foarte contaminate cu un strat gros de petrol şi 1100 mile2 au fost uşor şi foarte uşor contaminate. Prin comparaţie există cam 9000 de mile de ţârm în regiunea scurgerii.
Acoperirea poluării atinge cam 470 mile de la reciful Bligh până la un mic sat Chignig din Peninsula Alaska după cum se vede şi de pe hartă următoare:
Cea mai complicată treabă a fost curăţarea. A fost nevoie de 4 ani. Nu toate plajele au fost curăţate, unele având petrol şi acum. La curăţare au participat 10000 oameni, 1000 de nave şi de 100 de avione, helicoptere. Totuşi valurile din timpul ierni au avut un rol mai mare în curăţare decăt cei 10000 de oameni. Exxon susţine că a cheltuit 2.1 miliarde $.
S-au folosit mai multe tehnici de curăţare:
- Apă caldă: a fost foarte populară până s-a descoperit că acesta ucide microorganismele.
- Apa rece: tratamentul cu aceasta avea nevoie de mulţi oameni pentru a ţine furtunurile.
- Curăţire mecanică:a fost efectuată pe unele plaje cu ajutorul utilajelor grele.
Multe plaje au folosit microorganisme care se hrănesc cu hidrocarburi. Tehnică cunoscută ca bioremediere a dat rezultate acolo unde stratul de petrol era subţire. S-au folosit şi solvenţi şi agenţi chimicali.
Nici astăzi nu se ştie câte animale au murit dar se aproximează în jurul a 35000 păsări din care 1000 pescăruşi. Se consideră că multe rămăşiţe au dispărut în stratul de petrol.Se estimează în jurul a 250000 păsări de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1miliard de icre somon, hering. Astăzi continuă să fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri în care animalele pot muri: petrolul intră în pene şi mor de hipotermie, înghit petrolul ca urmare a curăţării penelor cu ciocul, nu se mai pot împerechea. Oamenii au ajutat animalele prin curăţarea lor(au folosit detergentul pentru nave în multe cazuri).
În urma acestei catastrofe, au fost adoptate o serie de măsuri pentru prevenirea lor şi de a acţiona mai rapid în cazul unei revărsări:
- Garda de coastă SUA monitorizează prin satelit petrolierele care intră în Valdez Narrows care trec pe lângă insula Bligh şi ies din Prince William Sound prin intrarea Hinchinbrook. Din 1989 Garda de Coastă monitoriza petrolierele care treceau prin Valdez Narrows şi Valdez Arm.
- Fiecare petrolier care trece prin Prince William Sound trebuie să aibe un plan de acţiune în caz de urgenţă.
- Acum petrolierele au utilaje care absorb petrolul din apă şi-l pot depozita în el avănd 7 barje cu o capacitate de 818000 barili.
- În momentul de faţă cei care se ocupă cu curăţenia au la îndemână aparate de dispersare a materialelor de absorţie direct pe elicoptere, avioane, nave.
- 2 nave de însoțire trebuie să fie lângă fiecare petrolier, acordându-le asistenţă în caz de urgenţă. Acum 14 ani era doar o singură navă de însoțire.
- Congresul american a hotărât ca fiecare petrolier să corp dublu în loc de unul până în 2015. Congresul a mai aprobat înfiinţarea Administraţiei de Consultanţă a Cetăţenilor din Prince William Sound care are rolul de a veghea asupra terminalului petrolier Trans Alaska precum şi verificarea petrolierelor ce trec pe acolo.
