Echipaje multinationale
by Sorin Learschi · 20 iunie 2014
de Marius Mocanu
Deși factorul uman și siguranța maritimă au fost studiate din diferite perspective, există în mod clar unele aspecte care necesită o atenție deosebită în viitor. Factori cum ar fi oboseala din cauza programului încarcat, managementul necorespunzător al navei, salarii inegale sau mici, echipamente vechi sau insuficiente, politicile de siguranță ale companiei, politicile de recrutare, etc, sunt factori care afectează siguranța maritimă din punct de vedere al echipajului iar un lucru este cert, și anume acela că un singur membru poate cu greu sau deloc schimba sau influența cele de mai sus.
Există dovezi cum că un nivel scăzut a masculinității conduce la un mediu de lucru mai sigur. Detaliind, cu cât e mai mare masculinitatea intr-o anumită cultură, cu atât crește gradul de risc în producerea de erori umane. Factori precum salvarea rușinii si a respectului față de statutul social, aduc cu sine un grad ridicat de risc în respectivul mediu de lucru. Pe de altă parte, s-a stabilit că marinarii motivați de viitorul lor sunt mai siguri în raport cu mediul de lucru față de cei care se tem, spre exemplu, să nu le fie afectată/pătată mândria în îndeplinirea obligațiilor pe termen scurt.
Cu alte cuvinte, dacă orientarea unei persoane pe termen lung este mai mare, slăbește relația dintre colectiv și erorile umane. În fond la bordul navei nu vorbim despre altceva decât despre colectiv, iar un colectiv mai bine legat va duce de la sine către mai puține erori umane în rândul navigatorilor. Așa s-a ajuns la conceptul de structură socio-culturală la bordul navei și se folosește, ca fundal, de aceeași teorie a dimensiunilor culturale.
Navigatorii nu se cunosc între ei dinainte și, prin urmare, e mai dificil să poată forma o echipă imediat după primul contact. Așadar s-au introdus la bordul navelor activități sociale prin care aceștia să relaționeze și astfel să lege legături mai strânse într-un termen mai scurt. Prin urmare cresc eficacitatea în muncă și siguranta mediului de lucru.
Cercetători în domeniu menționează de asemenea, probleme cum ar fi aceea a modului diferit de gândire: mentalitatea dată de mediul din care facem parte. Nu ne este străin faptul că filipinezii sunt foarte supuși, până într-acolo încât a se supune unui ordin dat de un superior poate fi în detrimentul unei atitudini potrivite. Un astfel de caz s-a întâmplat prin anul 2000 la bordul unei nave tank cu echipaj asiatic. Timonierul de cart, deși era în cunoștință de cauză că ceva nu este în regulă, din supunere dar mai ales din cauză că nu îi era permis să pună la îndoială decizia superiorului, a preferat să nu spună nimic. Urmarea a fost eșuarea navei despre care vorbim. Un alt exemplu este acela că in cultura asiatică, cuvântul ”NU” este considerat a nu fi de bun simț. Acest fapt este o mare provocare atunci când, spre exemplu, superiorul sau ofițerul de cart este un vest-european obișnuit să primească feedback direct de la cei cu care lucrează.
Filipinezii au afirmat în nenumărate rânduri că preferă să nu facă parte din echipaje formate în totalitate din conaționali de-ai lor datorită nepotismelor, situațiilor de favoritism date de gradele de rudenie, care la bordul navelor înseamnă favorizarea navigatorilor din aceeași regiune. Iată, așadar, un fenomen deloc străin nouă!
A fost indicat, de asemenea, că lucrul cu persoane din diferite medii culturale crește siguranța și în același timp creează o distanță socială, toleranță și respect între naționalități diferite, înlesnește formarea de relații profesionale la bord.
Limbajul este unul din cele mai puternice elemente în cultură. Oameni de aceeași cultură trebuie să fie în măsură să comunice iar limbajul este fără îndoială cel mai mare facilitator al comunicării. Astfel, cunoașterea adecvată a unei limbi conduce în mod clar la mai puține accidente. Studiile arată și în cazul acesta că persoanele care au stat mai mult într-o anumită țară sunt mai puțin expuși accidentelor și asta în mod evident datorită îmbunătățirii competențelor lingvistice. Problemele de comunicare stau la baza multor rapoarte de când numărul navelor cu echipaje naționale a început să scadă.
Se afirmă că este posibilă minimizarea numărului de accidente în directă legătură cu comunicarea, din moment ce mare parte a acestor evenimente neplacute intervin atunci și acolo unde nivelul de înțelegere a limbii engleze este scăzut. Alți factori ce trebuiesc îmbunătățiți sunt procedurile de comunicare, o selecție mai bună a personalului navigant și îmbunătățiri aduse în proiectarea de echipamente și tehnologie maritimă, incluzând aici mijloacele de comunicare.
Comunicarea este un factor semnificant în accidentele maritime. Lipsa de comunicare sau nivelul slab al acesteia este o problemă la nivel organizațional dar și la nivel personal. Lipsa unei limbi comune duce la izolarea unui membru de echipaj și limitarea vieții sociale la bordul navei. ”A fi la bordul navei pentru, să spunem o jumătate de an, și să nu ai cu cine să schimbi o vorbă, mai mult decât bună dimineața sau mulțumesc, conduce la izolare și devine un factor de risc.” Mai mult, dacă majoritatea membrilor echipajului vorbește o altă limbă decât persoana în cauză, ”lipsa informației conduce la sentimentul de teamă, incertitudine și răspândirea de zvonuri”.
Având diferite limbi materne este cu siguranță o bază de diferențe, dar atunci când doresc să comunice într-o limbă comună, intervin, pe de o parte o mulțime de interpretări greșite și amuzante iar de altă parte acestea pot deveni surse ale unor probleme și chiar cauze ale unor dezastre.
Efectul culturii asupra mijloacelor de comunicare dă individului un grad mai mare de înțelegere a interacțiunii sociale. Este accentuată, de asemenea, importanța limbii engleze în mediul social, ceea ce duce la un echipaj mai uniform și, prin urmare, o îmbunătățire a culturii de siguranță.
Datorită caracterului internațional al transportului maritim, engleza maritimă s-a dovedit a fi un important pilon în formarea viitorilor ofițeri. Dacă un ofițer nu este obișnuit să vorbească limba engleză, la început îi va fi greu să se exprime. Îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a standardelor de limba engleză maritimă va ajuta tinerii cadeți în comunicare; prin urmare, se evita accidentele survenite din eroare umana ce au ca motiv principal comunicarea defectuoasă.
Ca un exercițiu de imaginație, inchipuiți-vă un comandant cu slabe cunoștințe de limba engleză; aceasta va cauza probleme în comunicarea cu funcțiile inferioare în termenii pierderii autorității.