Ultimul drum al lui Magellan

Cristofor Columb n-a demonstrat ca planeta e rotunda. El s-a izbit de stavila formata de cele doua Americi, care alcatuiau un zid de nepatruns intre Atlantic si Pacific.

Stavila a razbit-o Fernando Magellan, cel care a navigat printre insule si a descoperit drumul capabil sa-l scoata din inospitalierul Atlantic si sa-l duca spre apele linistite ale unui nou ocean.

Tara Mirodeniilor

Acea memorabila zi de 21 octombrie 1520 poate s-a sters din memoria unora, dar numele stramtorii a ramas definitiv inscris in toate atlasele din intreaga lume: stramtoarea Magellan.

Ca si predecesorul sau Columb, Magellan l-a convins pe regele spaniol sa-i puna la dispozitie fondurile necesare pentru echiparea a cinci nave, cu care va ajunge in "Tara Mirodeniilor" calatorind spre vest si se va intoarce in Spania, calatorind tot spre vest si dovedind astfel practic ca ne aflam pe o planeta rotunda.

Plecat din Spania in septembrie 1519, cu cinci nave si 237 de oameni la bord, Magellan avea sa infrunte nu numai furtunile Atlanticului, dar si nemultumirile echipajelor, care nu o data s-au revoltat, cuprinse de indoieli cu privire la succesul expeditiei.

Detaliile intregului periplu se cunosc in amanunt datorita prevederii lui Magellan de a lua cu sine un secretar de bord, pe Pigafetta, care a supravietuit pana la intoarcerea in Spania si ale carui insemnari au servit memorialistului Stefan Zweig sa redescrie aventura, in viziunea sa, cu talentul si cu priceperea acestui geniu al scrisului.

Stanga-mprejur

Din insemnarile lui Pigafetta, aflam ca, ajuns la coasta estica a Americii de Sud, capitanul a irosit multa vreme cautand acea stramtoare care trebuia sa traverseze continentul american, dand ocazia mai multor marinari revoltati sa paraseasca expeditia cu doua corabii, cautand pe cont propriu drumul inapoi in Spania.

Magellan a continuat temerara sa calatorie cu trei corabii, cu avantajul ca naviga in apele Pacificului, mai calme decat ale Atlanticului, dar si cu dezavantajul ca nu stia cat de nesfarsita este intinderea apelor ce avea sa le infrunte.

Primele insule intalnite in cale li s-au parut o binecuvantare navigatorilor flamanzi si sleiti. Acolo au reusit sa-si refaca o parte din proviziile de alimente si apa si chiar sa-si permita un ragaz de odihna printre ospitalierii bastinasi.

Dar pe mica insula Mactan (Filipine) s-au pomenit in fata unei populatii ostile, al carei rege Lapu-Lapu a dovedit ca peste o mie de localnici desculti si goi pot invinge o ceata de 30 razboinici incaltati si dotati cu muschete.

Conflictul a inceput cand cativa spanioli, debarcati pe insula, au incercat sa violeze femeile localnicilor ceea ce i-a facut pe acestia neinduratori. In ziua de 27 aprilie 1521, ei reusesc sa-l loveasca mortal cu o sageata otravita pe comandantul invadatorilor, Fernando Magellan. Moartea a fost rapida.

Intoarcerea in patrie

Comanda celor 113 navigatori ramasi a fost preluata de Juan Sebastian Elcano, dar si din acestia, numai 60, aflati pe nava Victoria, au reusit sa traverseze Oceanul Indian, sa depasasca Capul Bunei Sperante si sa se indrepte spe Spania. Foamea, scorbutul si mizeria erau amenintatoare si pentru acest rest al echipajului.

La 6 septembrie 1522, numai 21 oameni acosteaza cu nava Victoria pe tarmurile spaniole. Dupa cum relateaza Pigafetta, ei erau in zdrente si lihniti de foame, dupa ce mancasera toti sobolanii de pe vas, se alimentasera cu supa facuta din pielea fiarta a boancilor si cu alte grozavii pe care harnicul Pigafetta le descrie in detaliu, dar nu mi se pare potrivit sa le reiau.

Astfel se incheie prima calatorie in jurul lumii a unei expeditii din fruntea careia lipsea tocmai organizatorul ei, rapus de sageata bastinasilor desculti, gelosi si razbunatori.

O mare descoperire, prea putin folositoare

Totusi incarcatura adusa de Victoria a fost suficienta ca sa recupereze toate cheluielile facute de rege pentru echiparea intregii expeditii. Dar echipajul a profitat prea putin. Cine se mai uita la acesti zdrenturosi, slabiti si bolnavi, fata de care, fara Magellan, n-avea nimeni obligatii?

Astfel se incheie aventura primilor oameni care au demonstrat concret ca Pamantul este rotund, descoprind totodata calea prin care poate fi strapuns continentul american, pentru a trece din Atlantic in Pacific.

Totusi, calea n-a prea fost folosita de navigtori, datorita conditiilor inospitaliere din stramtoarea bantuita de furtuni. Adevarata cale de trecere in siguranta din Atlantic in Pacific s-a realizat dupa patru secole, in 1914, prin inaugurarea canalului Panama.