Continua criza canalului Panama
La data de 22 octombrie 2006, Autoritatea Canalului Panama a decis extinderea Canalului Panama. Se estimează că proiectul va fi finalizat până în 2015 și va costa 5.25 miliarde dolari, această sumă este de așteptat să fie recuperat în decurs de 11 ani.
Actualele dimensiuni ale ecluzelor sunt de 320.04 m lungime, 33.53 m lățime și 12.56 m adâncime. Lungimea utilă este de 304.8 m. Adâncimea apei disponibilă în ecluze variază, dar cea mai mică adâncime este de la pragul de sud a ecluzei Pedro Miguel și este 12.56 m la un nivel al lacului Miraflores de 16.61 m. Înălțimea podului “America” de la Balboa, este factorul de limitare pe înălțimea totală a unei nave, valoarea exactă depinzând de nivelul apei.
Noile ecluze vor avea o lungime de 427 m, o lățimea de 55 m și o adâncime de 18,3 m. După această mărire, Canalul Panama va fi capabil să se opereze nave cu capacitate de încărcare de până la 13.000 TEU, în prezent putându-se opera doar navele de până la aproximativ 5.000 TEU sau nave până la 120.000 TDW.
Cu toate acestea, chiar și după deschiderea noii ecluze, mult mai mari, nu toate navele existente vor fi capabile să treacă prin canalul Panama. Acestea includ “Maersk E-Class” și viitoare „Maersk Triple E”, nave container de clasă, clasa super-tancuri TI și operatorii de transport de minereu „Valemax”, toate fiind prea mari. Mai mult decât atât, în timp ce cele mai mari nave de croazieră din lume, „Oasis of the Seas” și „Allure of the Seas”, vor putea trece prin ecluze, ele însă nu vor putea să treacă pe sub podul “America”, chiar și la reflux.
Autoritatea de Canalul Panama (PAC), a declarat, marți, că ar putea prelua o parte cheie a extinderii căii navigabile, dacă consorțiul care se ocupă de proiect face mai face amenințări privind suspendarea activității.
Lucrările rămase neexecutate ar putea fi preluate încă din luna februarie și ar costa aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Autoritatea de Canalul Panama (PAC) are mijloacele pentru a acoperi suma.
Consorțiul, cunoscut sub numele de Grupo Unidos por el Canal ( GUPC ), a amenințat că va suspenda activitatea pe 20 ianuarie cu excepția cazului în care Administrația ar plăti 1.6 miliarde dolari, depășiri de costuri. Autoritatea a respins această cerere și a cerut GUPC să retragă amenințarea de suspendare, dar consorțiul nu a răspuns încă.
Autoritatea de canal a declarat că este dispusă să ia în considerare cererile detaliate, prin arbitraj.
În anul 2009, consorțiul a câștigat contractul de a construi un al treilea set de ecluze pentru canalul vechi de un secol, fiind cea mai mare parte a proiectului de extindere.
Proiectul poate fi preluat după orice suspendare de lucru cu durata mai mare de 15 zile.
Luarea unei decizii va fi luni sau marți, săptămâna viitoare, în funcție de ceea ce decizie este luată de GUPC.
Consorțiul, care este condus de Sacyr SA din Spania, include Italia Salini Impregilo SpA, Belgia, Jan De Nul și Constructora Urbana din Panama.
Sacyr a anunțat luni la Madrid, că disputa nu va avea un impact semnificativ asupra veniturilor companiei și nu este pusă în pericol solvabilitatea acesteia. Se așteaptă decizia consorțiul de a termina proiectul.
Canalul este una dintre cele mai importante rute de transport maritim din lume. Întregul proiect costa in jur de 5.25 miliarde dolari, dar depășirile ar putea ridica costurile că până la aproape 7 miliarde dolari.
APC are 600 milioane dolari în obligațiuni de garanție, cu asigurătorul în Zurich, care ar putea fi utilizate pentru a susține proiectul.
O întâlnire cu reprezentanți ai Autorității, GUPC și Zurich au fost programate pentru 13 ianuarie, dar GUPC a amânat ședința pentru o săptămână, până după ce suspendarea ar putea intra în vigoare.
APC a propus un pachet de 283 milioane dolari de finanțare comună pentru a rezolva rândul. Dar propunerea este mai puțin atractivă pentru firme, pentru că le cere acestora să vină cu fonduri noi, în timp ce autoritatea ar avansa pur și simplu fonduri care s-ar fi plătit oricum.
GUPC a cerut APC un avans de 400 milioane dolari, în timp ce Salini Impregilo a propus autorității să plătească 1 miliard dolari. {jcomments on}