
Teheranul a anunțat luni, 1 iunie 2026, suspendarea oricărei comunicări cu Statele Unite și intenția de a bloca complet Strâmtoarea Hormuz, într-o escaladare care marchează a patra lună de război în Golful Persic. Anunțul, difuzat de agenția de presă semioficială Tasnim și preluat de CNBC, vine după ce, în urmă cu doar nouă zile, președintele Donald Trump dăduse asigurări că un acord cu Iranul este, în propriile cuvinte, în mare măsură negociat.
Niciun dialog nu va avea loc, transmite Tasnim, până când Israelul nu se retrage din zonele ocupate în Liban și nu încetează toate operațiunile din Liban și Gaza. Mesajul merge mai departe: frontul rezistenței și Iranul au decis să blocheze complet Strâmtoarea Hormuz și să activeze alte fronturi, inclusiv Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Două coridoare maritime prin care trece aproximativ o cincime din traficul petrolier mondial intră astfel sub un nou nivel de amenințare directă.
Brent sare cu peste 5 procente. Reacția lui Trump: „nu ne pasă”
Piața a reacționat imediat. Brent a urcat cu peste 5 procente pe primele tranzacții, semn că investitorii integrează o nouă perioadă de blocaj prelungit pe rutele Golfului. Goldman Sachs estimase deja, înainte de anunțul Tasnim, că normalizarea exporturilor din Golf nu va avea loc mai devreme de sfârșitul lunii iunie, iar inventarele globale se consumă cu un ritm record de 11 până la 12 milioane de barili pe zi.
Reacția lui Trump, transmisă tot luni într-un interviu telefonic acordat CNBC, a fost neașteptat de detașată. Dacă s-au terminat, s-au terminat, sincer, începuseră să devină foarte plictisitoare, a declarat președintele american despre negocieri. Nu ne pasă, avem mult petrol. Aliații NATO ar trebui să intervină, ei depind de petrolul de la Hormuz mai mult decât noi. Întrebat dacă a contactat NATO pentru o eventuală operațiune de redeschidere a strâmtorii, Trump a răspuns ambiguu: ar veni dacă aș vrea, dar nu sunt sigur că vreau.
Un risc maritim cunoscut, reactivat la maximum
Pentru cadrul mai larg al securității energetice și al rivalităților pentru resurse, declarația de la Teheran reactivează un risc pe care occidentul îl monitoriza dinainte de orice criză: capacitatea Iranului de a transforma o strâmtoare într-o armă geopolitică. Tensiunile maritime cu Iranul nu sunt noi, iar atitudinea Teheranului față de prezența navală americană a fost documentată anterior. Mențiunea Bab el-Mandeb este, la rândul ei, semnificativă, fiindcă acea zonă a mai fost scena unor atacuri repetate asupra tancurilor. Istoria sancțiunilor occidentale împotriva Teheranului, inclusiv ridicarea lor parțială în 2014, arată cât de des au alunecat astfel de echilibre.
Recapitulare: războiul din Golf în luna mai 2026
Luna mai a început într-un blocaj operațional. Tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz funcționa la o fracțiune din capacitatea normală, după loviturile americane și israeliene asupra Iranului din 28 februarie, iar piețele globale absorbeau efectele unei treimi de an de criză continuă pe rutele Golfului.
Pe 16 mai, imagini publicate de agenții internaționale arătau nave ancorate în zona insulei Larak, în apele Strâmtorii Hormuz, în condițiile în care marii armatori, precum Maersk, MSC sau CMA CGM, își menținuseră suspendarea tranzitului. Câteva zile mai târziu, valul de scumpiri la combustibili declanșa proteste de stradă mortale în Kenya, cu cel puțin patru victime, semn că efectele economice ale crizei depășiseră zona Golfului și loveau direct economiile importatoare din Africa subsahariană.
Punctul de inflexiune al lunii a venit pe 23 mai. Donald Trump anunța public că un acord de pace cu Iranul este în mare măsură negociat și că va fi prezentat în scurt timp. Acordul ar fi inclus un memorandum de înțelegere ca primă fază, urmat de negocieri mai ample pe parcursul a 30 până la 60 de zile. Anunțul a venit după un val de convorbiri cu liderii Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Pakistanului, Turciei, Egiptului, Iordaniei, Bahrainului și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril pe fondul speranțelor de detensionare.
Pe 28 mai, la Teheran apărea un panou stradal cu Donald Trump și imaginea Strâmtorii Hormuz, semn al unei poziții politice ambigue în interiorul Republicii Islamice. Trei zile mai târziu, pe 1 iunie, Tasnim anunța încheierea negocierilor și hotărârea de a bloca complet strâmtoarea, alături de Bab el-Mandeb. Brent reacționa cu un salt de peste 5 procente, anulând întreaga relaxare din ultima săptămână a lunii mai.
Bilanțul lunii: o iluzie de acord apărută la jumătatea perioadei, urmată de o reconfirmare brutală a faptului că, în absența unei garanții credibile privind retragerea Israelului din Liban, Teheranul nu va deschide niciuna dintre porțile maritime ale Golfului.
Surse de referință
- CNBC, Iran stops negotiations with U.S., vows to ‘completely’ block Strait of Hormuz (1 iunie 2026), sursă primară
- CNBC, Trump tells CNBC: ‘I don’t care’ if Iran negotiations are over (1 iunie 2026)
- CNBC, Trump says Iran deal reopening Strait of Hormuz ‘largely negotiated’ (23 mai 2026)
- CNBC, Iran reportedly proposes Hormuz Strait deal to U.S., Goldman Sachs note on Brent (27 aprilie 2026)
- Tasnim News Agency, comunicat oficial preluat de presa internațională (1 iunie 2026)
- The Kenya Times, Iran Ends All Negotiations With US, Vows To Completely Block Hormuz (1 iunie 2026)