Karpowership: Flota turca care vinde electricitate lumii – centrale plutitoare, LNG si agenda post-fosila pentru 2030

2023 – HAL Noordam Cruise #2 – Sydney NSW to Vancouver BC – Nouméa, New Caledonia – 21 of” by Ted’s photos – Stand With Ukraine is licensed under CC BY-NC-SA 2.0

50 de nave. 10.000 MW capacitate instalata. 20 de tari pe patru continente. Karpowership este compania turca a carei formula de business – o centrala electrica completa ancorata intr-un port, conectata la retea in mai putin de 30 de zile – a reusit sa rezolve crize energetice acute de la Dakar la Basra, trecand prin Accra, Beirut si Guyana. Iar acum, cu o flota de nave terminale LNG in expansiune si cu planuri de captare a carbonului la bord, incearca sa transforme modelul intr-un instrument al tranzitiei energetice.

Ce este „Powership” si cum a aparut Karpowership

Karpowership este brandul international de generare de energie a Karadeniz Holding, un conglomerat turc fondat de familia Karadeniz si condus de Orhan Remzi Karadeniz. Compania a fost infiintata cu peste 30 de ani in urma, dar conceptul de Powership – centrala electrica montata pe o nava sau pe o barjă, capabila sa se deplaseze acolo unde este nevoie – a luat forma comerciala in 2007, sub denumirea ‘Power of Friendship’. Ideea era simpla: tarile cu infrastructura insuficienta nu pot astepta ani de zile pentru construirea de centrale terestre. O nava cu generatoare poate fi dislocata intr-un port in cateva saptamani si conectata imediat la reteaua nationala.

Karadenizsosyal, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Prima nava a fost construita prin conversia unui petrolier: compartimentele de marfa au fost transformate in sale de generatoare, cu motoare diesel, turbine si sisteme de racire integrate. Pe punte au aparut evacuarile, cablajele de iesire si echipamentele de control. Bureau Veritas a clasificat astfel de nave drept ‘unitati speciale de serviciu – centrale electrice plutitoare’. In santierul propriu Karmarine din Yalova, Turcia, Karpowership si-a internalizat proiectarea, constructia si conversia intregii flote, eliminand dependenta de santiere externe.

Modelul comercial este flexibil: Karpowership vinde electricitate in baza unor Power Purchase Agreements (PPA) pe termen determinat, contracte de inchiriere a capacitatii sau acorduri mixte. Companiile nationale de electricitate platesc per kWh generat – fara investitie de capital proprie, fara constructie, fara forta de munca specializata pe care sa o recruteze local. Nava soseste, se conecteaza, genereaza si, la sfarsitul contractului, pleaca. Sau ramane, daca tara semneaza prelungirea.

KARPOWERSHIP IN CIFRE (2025):  50 de Powerships cu capacitate instalata de 10.000 MW. 11 nave LNGTS (LNG Terminal Ships), inclusiv cele in constructie. 20+ de tari in care a operat sau opereaza activ. 4 continente. Conexiune la retea in sub 30 de zile. Santier propriu: Karmarine, Yalova, Turcia. Companie-mama: Karadeniz Holding. CEO: Orhan Remzi Karadeniz. 1% din capacitatea globala instalata Gas-to-Power – tinta: 2% in urmatorii 10 ani.

► Citeste si: Gaz Natural Lichefiat (LNG): compozitie, transport si provocari operationale

► Citeste si: Tranzitia energetica globala 2026: intre revenirea la fosili si accelerarea regenerabilelor

Flota Powership: De la barje diesel la giganti dual-fuel

Clasele de nave

Flota Karpowership este eterogena in dimensiuni si combustibil, dar omogena in principiu: generatoare montate la bord, sisteme de control integrate, conexiune prin cabluri submerse sau aeriene la transformatoarele de mal. Navele variaza de la unitati compacte de 30-35 MW (folosite in tari mici sau ca surse suplimentare pentru retele izolate, ca in Gambia cu 36 MW sau Guinea-Bissau cu 35 MW) la monstri energetici de 470 MW – cum este Karadeniz Powership Orhan Ali Khan, navele clasa Khan, cele mai mari Powerships din lume.

Karadenizsosyal, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Prima nava dual-fuel din flota a fost Karadeniz Powership Dogan Bey: 12 generatoare de 10,53 MW fiecare (total 126 MW), instalate in patru compartimente de cate trei unitati, cu motoare diesel capabile sa functioneze si pe gaz natural. Bureau Veritas a clasificat-o special, ca prima din categorie. De atunci, conversia catre dual-fuel (motorina marina/HFO + gaz natural) a devenit directia strategica a intregii flote.

In martie 2025, Karpowership a semnat cu Everllence (fosta MAN Energy Solutions) contractul pentru livrarea a 24 de motoare 51/60DF de 18 cilindri, cu o putere de generare de 20,7 MW fiecare – extinzand capacitatea flotei cu circa 500 MW. Aceste motoare, capabile sa functioneze pe gaz natural, combustibil lichid sau biocombustibil, vor intra in serviciu pe barje dislocate in Asia, America de Sud si Africa. Comanda vine dupa un contract anterior din ianuarie 2024 pentru alte 48 de motoare dual-fuel, ceea ce face din Karpowership unul dintre cei mai mari clienti globali de motoare navale de putere medie.

Cea mai mare nava Powership din lume: Karadeniz Powership Orhan Ali Khan

Karadeniz Powership Orhan Ali Khan – clasata drept ‘Khan Class’ – este cu 470 MW cea mai mare nava Powership construita vreodata. Deplasamentul sau, dimensiunile si configuratia interna o plaseaza intr-o categorie aparte: nu mai este o nava cu generatoare, ci o centrala electrica echivalenta cu o turbina medie pe gaze , flotanta si remorcabila. In august 2025, Orhan Ali Khan a fost dislocata la Umm Qasr in Basra, Iraq, in cadrul contractului de urgenta semnat de subsidiara BKPS cu Ministerul Electricitatii din Baghdad – 590 MW total, 71 de zile contractuale, pentru a stabiliza o retea national lovita de pene repetate.

► Citeste si: 306 nave LNG in constructie: batalia geopolitica pentru controlul flotei globale

► Citeste si: FSRU: cum functioneaza navele terminale de regasificare si de ce conteaza

Flota LNG: LNGTS, FSRU si viitorul LNG-to-Power

Ce este un LNGTS si de ce il inventase Karpowership

LNG Terminal Ship (LNGTS) este o inovatie de produs distincta fata de un FSRU clasic (Floating Storage and Regasification Unit). In timp ce un FSRU stocheaza si regasifica LNG pentru a alimenta tevi la mal (retele de gaz sau centrale terestre), LNGTS-ul Karpowership este proiectat sa alimenteze direct Powership-urile – eliminand infrastructura terestrala de retele de gaz din ecuatie. LNGTS + Powership = LNG-to-Power complet offshore, fara infrastructura onshore. Solutia este revolutionara pentru tari care nu au nici retele de gaz, nici terminale LNG proprii.

By Cheikh, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Sistemul functioneaza astfel: LNGTS-ul soseste intr-un port cu LNG la bord, regasifica gazul si il transfera prin conducte flexibile direct la bordul Powership-ului ancorat in apropiere. Powership-ul arde gazul in motoarele dual-fuel si exporta curent electric in reteaua nationala. Intregul lant – de la LNG importat la kWh in priza – se desfasoara fara nicio instalatie permanenta la mal. Este solutia ideala pentru tari cu litoral dar fara infrastructura de gaz si fara spatiu fiscal pentru investitii de capital mari.

Karadeniz LNGTS Americas – al cincilea din flota

Pe 14 august 2025, Karpowership si Seatrium (fostul Sembcorp Marine, santierul din Singapore) au sarbatorit botezul celui de-al cincilea LNGTS din flota: Karadeniz LNGTS Americas. Ceremonia a avut loc in Singapore, in prezenta conducerilor ambelor companii. LNGTS Americas este destinat in principal proiectelor din America de Sud – in special in contextul parteneriatului cu Petrobras, semnat in mai 2024, pentru dezvoltarea de proiecte cu gaz natural in Americas. Karpowership opera deja in Brazilia si Guyana cu Powerships traditionale; LNGTS Americas consolideaza capacitatea companiei de a oferi LNG-to-Power complet in regiune.

„Modelul nostru de integrare Powerships si LNGTS ofera tarilor o solutie unica si cost-eficienta pentru securitatea energetica folosind combustibili mai curati. Suntem mandri ca am devenit un actor semnificativ in domeniul LNG in doar sase ani.”  — Orhan Remzi Karadeniz, CEO Karpowership, august 2025

Parteneriatul cu Seatrium si urmatorii trei LNGTS

Botezul LNGTS Americas a venit insotit de o scrisoare de intentie (LoI) intre Karpowership si Seatrium pentru conversia a trei nave LNGTS de mare capacitate si a urmatoarei generatii de Powerships. Noua generatie de nave va fi proiectata ca sistem modular adaptabil – ceea ce inseamna ca acelasi corp de nava poate fi reconfigurat pentru CCUS (Carbon Capture, Utilization and Storage), turbine cu gaz, propulsie alternativa sau combinatii ale acestora, in functie de nevoile proiectului.

Integrarea CCUS la bordul navelor este un pas fara precedent in industria energetica navala. In loc sa emita CO2 in atmosfera, viitoarele Powerships si LNGTS ar captura o parte din emisiile proprii si fie le stoca la bord pana la transfer, fie le injecta in zacaminte offshore din apropiere. Acest lucru le-ar pozitiona nu doar ca alternative mai curate fata de centralele pe carbune, ci ca un instrument activ al decarbonizarii – un salt calitativ semnificativ fata de modelul original din 2007.

► Citeste si: Principalele puncte critice LNG din lume si impactul lor asupra comertului global

► Citeste si: Flota LNG globala: riscuri si supracapacitate – contextul in care se extinde Karpowership

Proiecte majore: De la primul LNG-to-Power din Africa la criza irakiana

Senegal: primul proiect LNG-to-Power din Africa (2024-2025)

In 2024, Karpowership a finalizat in Senegal ceea ce compania descrie drept ‘primul proiect LNG-to-Power din Africa’. Povestea a inceput in 2019, cand Powership Karadeniz Powership Aysegul Sultan (235 MW) a inceput sa genereze electricitate in portul Dakar, acoperind 15% din necesarul national. In 2021, un FSRU – Karmol LNGT Powership Africa, 272 de metri lungime, 125.000 m3 capacitate, construit de Sembcorp Marine – a sosit in apele senegaleze si a fost conectat prin conducte la Powership.

Dupa trei ani de configurari tehnice si negocieri financiare, pe 29 aprilie 2025, Karpowership a anuntat transferul de gaz de la FSRU la Powership-ul KPS 10, marcand inceperea generarii efective de electricitate din LNG in Senegal. Tranzitia este semnificativa: in loc sa arda HFO sau diesel – combustibili mai poluanti si mai scumpi – Aysegul Sultan si celelalte Powerships senegaleze functioneaza acum pe gaz natural lichefiat, reducand emisiile de CO2 cu circa 30-40% fata de combustibilul lichid. Karpowership acopera acum circa 25% din necesarul de electricitate al Senegalului cu o capacitate instalata de 335 MW.

Proiectul a beneficiat si de finantare internationala: in 2022, Karpowership si MOL au obtinut 71 de milioane de dolari de la Japan Bank for International Cooperation (JBIC) si MUFG Bank pentru FSRU-ul din Senegal – o validare institutionala importanta pentru un model de business care fusese anterior privit cu scepticism de finantatorii traditionali.

Ghana: 470 MW – cea mai mare nava Powership din lume in operare comerciala

Ghana a fost prima tara africana pentru Karpowership, inca din 2014. Acordul initial cu Electricity Company of Ghana (ECG) prevedea 450 MW din doua Powerships. In august 2017, compania a dislocat Karadeniz Powership Orhan Ali Khan – 470 MW, cea mai mare din lume – intr-o singura nava, consolidand intreaga capacitate contractuala. Ghana a primit in primii ani ai operatiunii intre 20-25% din necesarul national de electricitate dintr-o singura platforma plutitoare.

Irak: 590 MW pentru o criza de urgenta (august 2025)

Irak a trait in august 2025 una dintre cele mai severe crize energetice din istoria recenta: o pana majora la centrala Hamidiya din Anbar a produs o pana majora de curent in regiunile centrale si sudice ale tarii, afectand milioane de oameni la temperaturi de 45+ grade Celsius. Raspunsul a venit rapid: BKPS, subsidiara Karpowership pentru regiune, a semnat pe 6 august 2025 un contract de 71 de zile cu Ministerul Electricitatii si Southern Electricity Generation Company pentru doua Powerships, cu o capacitate totala de 590 MW.

Karadeniz Powership Orhan Ali Khan a acostat la Umm Qasr pe 21 august. Karadeniz Powership Orka Sultan a ancorat la Khor Al-Zubair pe 23 august. Alimentate cu diesel (multi-fuel), cele doua nave au inceput generarea de curent pentru retelele din Basra in mai putin de o saptamana de la andocare – un timp record chiar si pentru standardele Karpowership. Irak nu este o noutate pentru companie: intre 2010 si 2016 a livrat anterior 520 MW prin patru Powerships in trei locatii din Basra.

PROIECTE SELECTATE 2024-2025:  Senegal: 335 MW, primul LNG-to-Power din Africa, April 2025. Ghana: 470 MW Powership (cel mai mare din lume in operare comerciala). Iraq: 590 MW, contract 71 zile, Basra, august 2025. Gabon: 2 centrale plutitoare comisionate pe 28 feb 2025 (proiect inalte prioritate nationale). Brazilia: parteneriat Petrobras, mai 2024, proiecte LNG-to-Power Americas. Irak (2025-2026): deschis pentru extensie contractuala si potential LNG-to-Power.

► Citeste si: Securitatea energetica in politica internationala: resurse, geopolitica si putere

► Citeste si: Razboiul SUA-Israel-Iran si impactul sau asupra infrastructurii energetice maritime

Proiecte viitoare si directia LNG: Agenda 2026-2035

LNGTS Americas si extinderea in America Latina

Karadeniz LNGTS Americas – botezat in august 2025 – este prima unitate LNGTS dedicata explicit pietei americane. Parteneriatul cu Petrobras, semnat in mai 2024, deschide accesul Karpowership la unele dintre cele mai mari rezerve offshore de gaz natural din emisfera vestica, in special in prelargulje Braziliei si Guyanei. Sarcina LNGTS Americas este sa intermedieze lantul de aprovizionare: LNG produs offshore, regasificat la bordul sau si transferat Powerships-urilor de generare ancorate in porturile de pe coasta. Brasil are deja trei Powerships in operare; LNGTS Americas permite tranzitia acestora de la HFO la gaz natural, cu o reducere semnificativa a costurilor operationale si a amprentei de carbon.

Generatia urmatoare de Powerships: modular, CCUS si turbine

LoI-ul semnat cu Seatrium in august 2025 defineste urmatorii pasi tehnici: trei LNGTS de mare capacitate vor fi convertite intr-un design de noua generatie, modular, cu spatiu pentru integrarea tehnologiei CCUS (Carbon Capture, Utilization and Storage). Modulele CCUS ar putea capta intre 30-60% din emisiile de CO2 ale motorului, stocand CO2 lichid la bord sau injectandu-l in rezervoare offshore subacvatice in colaborare cu operatori de zacaminte.

Sleipnir, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

In paralel, Karpowership evalueaza inlocuirea partiala a motoarelor cu piston cu turbine cu gaz – mai eficiente energetic la sarcini mari si cu emisii mai reduse – ca parte a planului de eficientizare a flotei existente. Noua generatie de nave va putea comuta intre configuratii in functie de proiect: generare pura cu motoare dual-fuel, sau hibridare turbina-motor cu CCUS integrat.

Kinetics: subsidiara specializata in LNG si regenerabile

Karpowership a lansat Kinetics, un brand si entitate juridica separata, dedicata exclusiv activelor flotante LNG si energiei regenerabile. Kinetics preia portofoliul LNGTS si misiunea de a dezvolta proiecte de LNG-to-Power in piete noi, cu un profil de risc si o structura de capital distinct de activitatile traditionale de Powership. Lansarea Kinetics semnaleaza ca Karpowership isi percepe activitatile LNG ca un business separat, cu investitori institutionali diferiti de cei care finanteaza Powership-urile diesel clasice.

Africa de Sud: 1.220 MW si un contract controversat

Africa de Sud ramane cel mai ambitios proiect anuntat de Karpowership – si cel mai controversat. In aprilie 2021, Departamentul de Energie sud-african a semnat un acord de furnizare pe 20 de ani pentru 1.220 MW de electricitate LNG-to-Power, distribuit in trei proiecte. Implementarea a intarziat repetat din cauza unor bariere juridice, dispute privind permisele de operare portuara si acuzatii de nepotism legate de intermediari locali. Compania spera sa fie operationala in Africa de Sud in 2024-2025, dar la data publicarii acestui articol, situatia ramane in curs de clarificare.

Daca proiectul va fi finalizat conform acordului initial, Africa de Sud va deveni cel mai mare client individual al Karpowership – si primul test real al scalabilitatii LNG-to-Power la nivel de tara cu economie medie.

► Citeste si: Alternativele Europei la gazul rusesc – cum se reconfigureaza fluxurile LNG globale

► Citeste si: Amoniacul verde si decarbonizarea maritima – unde se incadreaza CCUS fata de combustibilii alternativi

Critici si limite: Modelul are dezavantaje?

Karpowership nu este fara critici. Cel mai frecvent argument impotriva Powerships-urilor este ca sunt solutii temporare care pot crea dependente structurale: o tara care renunta la constructia de capacitate terestra proprie in favoarea inchirierii puterii de la o nava se expune riscului ca Karpowership sa ridice ancora la sfarsitul contractului – sau daca nu primeste plata. Cazul Libanului este ilustrativ: Karpowership a operat acolo ani de zile, furnizand 25% din electricitate, dar relatia comerciala a fost caracterizata de intarzieri repetate la plata din partea Electricite du Liban, ajungandu-se la amenintari de retragere. Dependenta fara alternativa este o vulnerabilitate geopolitica reala.

Al doilea argument: pretul. Costul per kWh al une astfel de nave este mai mare decat cel al unei centrale terestre moderne pe termen lung, chiar daca investitia initiala mica si viteza de conectare sunt argumentele principale. Tarile care apeleaza la Powerships o fac de obicei in criza – ceea ce le lasa cu o putere redusa de negociere. Pretul platit in conditii de urgenta este rareori cel mai bun pret.

Al treilea argument: combustibilii. Chiar daca tranzitia catre dual-fuel si LNG reduce amprenta de carbon fata de HFO, Karpowership nu este si nu pretinde sa fie o solutie verde. Este o solutie de tranzitie – mai curata decat carbunele, mai rapida decat orice centrala cu gaze terestra, dar mai scumpa si mai poluanta decat regenerabilele pe termen lung. Aceasta pozitionare este corecta intelectual, dar intr-un moment in care finantarea institutionala se indreapta tot mai mult spre zero-carbon, modelul se va confrunta cu presiuni crescande de la creditori si investitori.

► Citeste si: Criza Hormuz si vulnerabilitatea lanturilor de aprovizionare cu energie – relevanta directa pentru importurile LNG ale Karpowership

► Citeste si: Turcia si controlul rutelor LNG – contextul geopolitic al expansiunii Karpowership

Concluzie: O flota care vinde energie ca pe un serviciu

Karpowership a inventat – si a scalat – un produs care nu exista in 2007: energia electrica ca serviciu flotant, livrat plug-and-play oriunde exista un port si o retea nationala de distributie. In doua decenii, a trecut de la un petrolier convertit la 50 de Powerships, 11 LNGTS si o tinta de 2% din capacitatea globala Gas-to-Power in urmatorii 10 ani.

Tranzitia spre LNG – demonstrata in Senegal, in constructie in Brazilia si proiectata in Africa de Sud – este pasul logic urmator al modelului. Nu pentru ca e cea mai verde optiune disponibila, ci pentru ca e cel mai rapid mod de a oferi generare mai curata decat diesel tarilor care nu au inca infrastructura pentru regenerabile. Iar integrarea CCUS la bordul urmatoarei generatii de nave adauga un argument suplimentar pentru finantatorii institutionali care nu pot accepta emisii necompensate.

Critica ramane valida: Powerships sunt tranzitorii prin definitie. Dar intr-o lume in care jumatate de miliard de oameni nu au acces constant la electricitate, ‘tranzitoriu’ inseamna adesea ‘singurul lucru disponibil’. Karpowership a inteles asta mai devreme decat oricare competitor.

Surse: Wikipedia (Karpowership), Karpowership.com, Offshore Energy, Turbomachinery Magazine, Korea Herald, PRNewswire, Power Technology, MEES, Iraq Business News, Southworld, Turkiye Today, LNG Industry.

 

⚡  ―  ⚡

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *