Ras Laffan accelereaza ritmul de încărcare a navelor

La terminalul Ras Laffan se petrece în aceste zile ceva ce, în alte vremuri, ar fi trecut drept rutină operațională și nimic mai mult. Acum, în plin proces de revenire a celui mai mare terminal de export LNG din lume după lunile de blocaj provocate de războiul din Golful Persic, fiecare cheu ocupat simultan devine un indiciu pe care piața îl citește cu lupa.

Potrivit datelor de tracking AIS disponibile la momentul redactării, două nave încarcă în paralel la Ras Laffan: Gaslog Skagen și Al Hamla. O a treia, Al Sahla, a finalizat deja operațiunea de încărcare și se află la ancoră în rada portului, în așteptarea unei ferestre sigure de ieșire către Strâmtoarea Hormuz. Niciuna dintre cele trei nave nu are, cel puțin public, un cumpărător final confirmat, ceea ce alimentează speculația obișnuită pentru perioadele de reluare post criză: marfa este destinată fie unor contracte pe termen lung reactivate discret, fie unor cumpărători spot dispuși să plătească prima de risc pentru gaz ieșit din Golf în condiții încă fragile.

Trei nave, trei profiluri tehnice diferite

Gaslog Skagen este o navă construită în 2013, având aproximativ 155.000 metri cubi capacitate de transport și operând sub pavilion Bermuda. Nava are propulsie TFDE (Tri Fuel Diesel Electric) cu motoare tip 12V50DF produse de Wartsila.

Al Hamla este o navă Q Flex, construită în cadrul programului Nakilat și operațională din 2007, cu o capacitate de încărcare de aproximativ 210.000 până la 217.000 metri cubi și o lungime de 315 metri. Clasa Q Flex folosește propulsie diesel lentă cu două motoare, sistem considerat mai eficient și cu emisii mai reduse decât turbinele cu abur folosite de generațiile anterioare de nave LNG. La fel ca toate navele din clasă, Al Hamla este echipată cu instalație de relichefiere, care, potrivit producătorilor, reduce cu aproximativ 40% consumul energetic comparativ cu navele convenționale de generație mai veche.

Al Sahla, nava care a terminat deja încărcarea, este de asemenea Q Flex, livrată în 2008, cu specificații tehnice similare navei surori Al Hamla: aceeași gamă de capacitate, aceeași configurație de propulsie diesel lentă și același sistem de relichefiere la bord. Faptul că o navă din aceeași clasă a finalizat deja operațiunea și se află la ancoră, în timp ce alte două încarcă simultan, sugerează o secvențiere de tip rotație continuă a trenurilor de lichefiere si a danelor, tipică pentru un terminal care încearcă să recupereze timp pierdut fără a forța capacitatea peste limitele de siguranță.

Qatar Energy nu a stins complet flacăra

Una dintre cele mai puțin discutate nuanțe ale crizei Ras Laffan, declanșate de atacurile iraniene din martie 2026 și de blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz, este faptul că producătorul qatarez nu a oprit niciodată în totalitate procesul de lichefiere. Potrivit analizelor disponibile public, QatarEnergy a redus producția la niveluri minime și a păstrat o parte din trenurile rămase disponibile într-un regim de funcționare alternantă, suficient pentru a menține echipamentele la temperaturi criogenice și a evita un șoc termic care ar fi complicat și mai mult procesul de repornire.

Ras Laffan LNG terminal in 2012” by Matthew Smith @ Flickr is licensed under CC BY 2.0

Mehdy Touil, specialist cu unsprezece ani de experiență operațională la Ras Laffan și acționar la Calypso Commodities, a explicat public, în contextul opririi inițiale din martie, că secvența de închidere a unui tren de lichefiere se face gradual: reducerea producției la minim, urmată de stoparea fluxului de gaz de alimentare și, în final, eliberarea controlată a presiunii către instalațiile din amonte, exact pentru a proteja echipamentul. Procesul invers, de repornire, este descris ca fiind și mai delicat, cu o etapă de răcire intenționat lentă, pentru a evita exact acel șoc termic, iar trenurile nu pot fi repornite simultan, ci doar secvențial.

Această logică tehnică explică, fără a fi confirmată oficial pentru episodul curent, decizia QatarEnergy de a roti operațional trenurile rămase neafectate de atacul din martie, alternând care unitate este alimentată cu gaz în orice moment dat. Avantajul: echipamentul critic, în special schimbătoarele de căldură cu înfășurare spirală (SWHE), rămân la temperatura de operare, eliminând nevoia unei răciri complete, etapă care, la scară industrială, poate dura zile sau săptămâni.

Repoziționarea flotei, semnal de pregătire pentru relansare

Dincolo de cele trei nave aflate direct în operațiune la Ras Laffan, mai multe unități sub contract de transport pentru QatarEnergy au început, potrivit datelor de tracking citate de presa de specialitate, să se repoziționeze mai aproape de zona de intrare în Golful Persic, în Golful Oman, pregătindu-se pentru o eventuală cerere de tranzit prin Strâmtoarea Hormuz. Mișcarea nu reprezintă o garanție că strâmtoarea se va deschide imediat la trafic normal, ci mai degrabă o poziționare strategică, similară celei observate și la alți operatori în ultimele luni: navele stau „la coadă”, pregătite să profite de orice fereastră de tranzit autorizată de autoritățile iraniene sau de o eventuală relaxare a controalelor.

Acest comportament a fost vizibil și la episoadele anterioare ale crizei, când nave precum Al Daayen sau Rasheeda au încercat tranzitul prin Hormuz și au făcut cale întoarsă din lipsă de autorizare, iar altele, precum Al Kharaitiyat sau Al Rayyan, au reușit traversarea, de regulă cu transponderele oprite pe durata pasajului prin zona de risc.

Ce nu se cunoaște încă

Identitatea cumpărătorului pentru marfa încărcată de Gaslog Skagen și Al Hamla nu a putut fi confirmată independent la momentul redactării. De asemenea, nu este clar dacă Al Sahla va încerca un tranzit complet prin Hormuz în zilele următoare sau va rămâne în așteptare pentru o perioadă mai lungă, similar altor nave care au renunțat anterior la tentativa de traversare. Nu există nici o confirmare oficială din partea QatarEnergy privind numărul exact de trenuri de lichefiere menținute în regim alternant la temperaturi criogenice, informația fiind, pentru moment, o inferență bazată pe explicațiile tehnice oferite anterior de specialiști din domeniu, nu o declarație directă a companiei pentru acest episod specific.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *