Treisprezece morți la Barzan (Qatar): explozia care a oprit repornirea celui mai mare terminal LNG din lume

aerial photography of concrete buildings
Photo by Radoslaw Prekurat on Unsplash

Treisprezece muncitori au murit și alți 66 au fost răniți într-o explozie produsă duminică seara la instalația Barzan, parte a complexului Ras Laffan din Qatar, cel mai mare centru de producție și export de gaz natural lichefiat din lume. Deflagrația a avut loc chiar în timpul repunerii în funcțiune a unei unități oprite pentru mentenanță, la numai două zile după repornire.

Ministrul de stat pentru Energie și directorul general al QatarEnergy, Saad al-Kaabi, a precizat luni, într-o conferință de presă la Doha, că toate victimele erau cetățeni indieni și pakistanezi. Ambasada Indiei la Doha a confirmat decesul a 12 cetateni indieni. Niciunul dintre cei 66 de răniți nu se afla, potrivit autorităților, în pericol de moarte.

Un accident, nu un act ostil

Al-Kaabi a respins ferm ipoteza unui sabotaj. Oficialul a subliniat că „a fost un accident, nu un sabotaj sau un act ostil”. Producția la Barzan fusese oprită complet din decembrie 2025 pentru lucrări urgente de mentenanță și fusese repornită cu doar două zile înainte de incident. QatarEnergy a descris evenimentul ca un incident operațional survenit în faza de pornire a instalației, urmat de o explozie și un incendiu pe care echipele de intervenție le-au adus sub control în cursul nopții.

Suflul exploziei a fost resimțit în centrul capitalei Doha, la peste 70 de kilometri distanță, și ar fi fost perceput chiar și în Bahrainul vecin, provocând panică în rândul locuitorilor. Ministerul de Interne a transmis că nu au fost detectate scurgeri de substanțe periculoase care să amenințe siguranța publică, iar capacitățile de export ale Qatarului nu au fost afectate. O anchetă privind cauzele a fost deschisă.

De ce repornirea unei instalații de gaz din Golf este un moment de risc maxim

Repunerea în funcțiune a unei instalații de lichefiere nu este o operațiune de rutină. Procesul presupune o răcire lentă și controlată, până la aproximativ minus 162 de grade Celsius, temperatura la care gazul se afla în stare lichidă. O coborâre prea rapidă a temperaturii produce șocuri termice care pot fisura echipamentele, motiv pentru care trenurile de lichefiere nu pot fi pornite simultan, ci readuse în funcțiune secvențial. Faza de pornire concentrează astfel o parte însemnată a riscului tehnic din întregul ciclu de operare.

Barzan, dată în folosință în 2022, alimentează cu gaz prin conductă industria locală și producția de energie a Qatarului și poate furniza, totodată, gaz petrolier lichefiat, etan, condensat și sulf pentru piața internă și export. Faptul că tragedia s-a produs tocmai în secvența de pornire ridică întrebări legitime despre procedurile aplicate la repunerea în funcțiune a instalațiilor oprite în lunile de criză.

Umbra atacului din martie

Incidentul vine pe fondul unei perioade dificile pentru sectorul energetic din Golf. Atacul iranian cu rachete din martie a lovit două dintre unitățile de procesare ale Ras Laffan, scoțând din circuit aproximativ 12,8 milioane de tone anual, echivalentul a circa 17% din capacitatea de export LNG a Qatarului, precum și unul dintre cele două trenuri ale complexului de LNG Pearl. Directorul QatarEnergy estima atunci că reparațiile vor dura între trei și cinci ani și că pierderile s-ar putea ridica la 20 de miliarde de dolari pe an. Compania a invocat forță majoră pe contractele cu cumpărători din China, Coreea de Sud, Italia și Belgia.

Qatarul a fost printre cele mai expuse state la închiderea Strâmtorii Hormuz, neavând rute alternative pentru exportul de gaz lichefiat. Întreruperea fluxurilor a împins în sus prețurile gazelor în Europa și a scumpit brusc heliul, un produs secundar al producției qatareze. La apogeul crizei, sute de nave au rămas blocate în apropierea strâmtorii.

Ce urmează

Pe termen scurt, efectele exploziei de la Barzan se vor resimți mai degrabă pe piața internă decât în exporturi. Analistul Wood Mackenzie Tom Marzec-Manser a notat că instalația alimentează cu gaz industria și producția de energie din Qatar, astfel încât o oprire prelungită ar putea forța realocarea materiei prime dinspre petrochimie către utilitățile de apă și electricitate. Imaginile satelitare indicau, înainte de incident, semnale termice la mai multe trenuri din complex, semn că QatarEnergy pregătea repornirea cât mai rapidă. Gâtuirea reală rămâne însă transportul: traficul prin Hormuz abia începuse să se reia, iar numărul navelor care pot fi încărcate simultan este limitat.

Câteva întrebări rămân deschise. Ancheta oficială nu a stabilit încă ce a declanșat explozia în faza de pornire, iar QatarEnergy nu a precizat localizarea exactă a deflagrației sau amploarea pagubelor. Rămâne de urmărit dacă incidentul va încetini calendarul de repornire a întregului complex Ras Laffan și dacă va impune o revizuire a procedurilor de siguranță. Pentru piața globală de LNG, miza nu este capacitatea pierdută la Barzan, ci semnalul despre fragilitatea repornirii infrastructurii energetice din Golf.

 

Surse: Reuters (via gCaptain), Al Jazeera, The National, Euronews, Dawn.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *