Canalul Istanbul
{jcomments on}Canalul 'Istanbul', va fi construit la nord-vest de Bosfor şi va trece paralel cu acesta.
Proiectul de construcţie a canalului 'Istanbul' urmăreşte obiective multiple. Acesta este deopotrivă, un proiect energetic, de transport, de dezvoltare urbană, cercetare, proiectare, precum şi de ocupare a forţei de muncă, precum şi de protecţie a mediului. El va permite protejarea mediului în zona Istanbulului, a resurselor de apă, florei şi faunei din regiune.
Strâmtoarea Bosfor se întinde pe o lungime de 30 km, conectând Marea Neagră de Marea Marmara şi separând partea asiatică a Turciei de partea sa europeană. Coasta strâmtorii este foarte dens populată, pe ţărmul său fiind situat oraşul Istanbul, cu o populaţie de peste 11 de milioane de locuitori.
Împreună cu strâmtoarea Dardanele, Bosfor formează una dintre cele mai importante rute de transport maritim, legând Marea Neagră de Marea Mediterană.
Acest nou canal de navigaţie va lega Marea Neagră de Marea Marmara şi va decongestiona traficul.
„Canal Istanbul" va avea o lungime între 40 şi 50 de kilometri, o lăţime de aproximativ 150 de metri şi o adâncime de 25 de metri. Noua rută va permite tranzitul a 160 de nave zilnic (incluzând tancurile de petrol). Planurile de construcţie vor fi gata în 2015, iar canalul va fi finalizat în opt ani. Proiectul va costa cel puţin 10 miliarde de dolari. Geografia oraşul Istanbul va fi transformată. Vor fi două peninsule şi o insulă, astfel încât transportul maritim în scop comercial să fie deviat dinspre Canalul Bosfor către noul canal. Istanbulul va fi un oraş prin care trec două mări.
Peste140 de milioane de tone de petrol, 4 milioane de tone de gaz lichefiat şi 3 milioane de tone de substanţe chimice sunt transportate anual prin canalul Bosfor, devenit subdimensionat, punând în pericol sănătatea a milioane de oameni care trăiesc pe malurile sale. Noul proiect al „Canalului Istanbul" va fi unul dintre cele mai importante ale secolului, punând în umbră canalele Suez şi Panama. Construirea noii rute de transport este justificată în condiţiile în care Canalul Bosfor este una din cele mai aglomerate şi dificile rute de transport pe apă din lume. În anul 2009, circa 2,9 milioane de barili de petrol au fost transportate zilnic prin Bosfor, în scădere faţă de 2004 (peste 3 milioane de barili de petrol transportaţi în fiecare zi) când Rusia a început să exporte petrol prin porturile la Marea Baltică, în locul celor de la Marea Neagră. Navele care trec în prezent prin canalul Bosfor (30 de kilometri lungime) pot transporta maximum un milion de barili de petrol (nave de tip Suezmax). Noul „Canal Istanbul" va permite unor nave cu încărcătură dublă să intre în Marea Neagră. Proiectul va permite absorbția unui număr mai mare de nave mai mici, iar infrastructura portuară din Marea Neagră se va dezvolta în consecinţă.
Nu lipsesc însă nici criticile la adresa noului proiect, acesta având la bază o idee veche de o sută de ani.
Acest proiect gigantic este corelat cu facilitarea tranzitului rutier, prin construirea celui de-al treilea pod (și cel mai mare) peste Bosfor, înspre Marea Neagră, precum și a unui pod care va elimina tranzitul cu feribotul, în zona intrării în golful Izmit.
