BWTS: ce este Ballast Water Treatment System și ce sisteme folosesc navele

Photographer’s Mate 2nd Class Andrew M. Meyers, Public domain, via Wikimedia Commons

Ce este BWTS (Ballast Water Treatment System) – rol, tipuri de sisteme și legislația aplicabilă

Industria maritimă transportă aproximativ 90% din comerțul mondial, iar navele folosesc zilnic apa de balast pentru a menține stabilitatea și siguranța navigației. Totuși, odată cu această apă sunt transportate și microorganisme, bacterii, alge sau mici organisme marine dintr-o zonă a lumii în alta. Introducerea acestora în ecosisteme diferite poate produce dezechilibre ecologice majore. Pentru a preveni aceste riscuri, a fost introdus BWTS – Ballast Water Treatment System.

Ce este BWTS

BWTS (Ballast Water Treatment System) este un sistem instalat la bordul navei care tratează apa de balast înainte de a fi descărcată în mare sau în porturi, cu scopul de a elimina sau neutraliza organismele vii transportate în aceasta.

Sistemul funcționează în timpul operațiunilor de balastare (încărcarea apei de balast) și debalastare (descărcarea apei). Prin filtrare și diverse metode de dezinfecție, BWTS reduce semnificativ numărul de organisme viabile din apă, conform limitelor stabilite de legislația internațională.

Scopul principal al acestor sisteme este protejarea ecosistemelor marine și prevenirea speciilor invazive.

Original: MaxxLDerivative work: Thorsten Hartmann, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Tipuri de sisteme BWTS

Există mai multe tehnologii utilizate în tratarea apei de balast. Majoritatea sistemelor folosesc o combinație între filtrare mecanică și dezinfecție.

1. Sisteme cu filtrare mecanică

Acestea folosesc filtre automate pentru a elimina organismele mai mari și particulele solide din apa de balast.

Caracteristici:

  • filtre cu ochiuri de 20–50 microni

  • curățare automată prin flux inversat (backwash)

  • reprezintă de obicei prima etapă a tratamentului

Filtrarea singură nu este suficientă pentru a elimina microorganismele, motiv pentru care este combinată cu alte metode.

2. Sisteme cu radiație ultravioletă (UV)

După filtrare, apa este expusă la radiație UV, care distruge ADN-ul microorganismelor și le împiedică să se reproducă.

BWTS – Tratare prin filtrare mecanica si sterilizare ultravioleta

Avantaje:

  • nu utilizează substanțe chimice (înafara celor folosite in mentenanta echipamentelor)

  • impact minim asupra mediului

  • operare relativ simplă

Limitări:

  • eficiența scade în ape foarte tulburi

  • consum ridicat de energie

3. Sisteme cu electroclorinare

Aceste sisteme produc hipoclorit de sodiu prin electroliza apei de mare. Substanța rezultată este injectată în apa de balast pentru a distruge organismele vii.

ECS (Electro-Cleen™ System)” by Techcross

Avantaje:

  • eficiente pentru volume mari de apă

  • utilizate frecvent pe nave mari (tancuri petroliere, vrachiere, etc.)

Limitări:

  • necesită neutralizare înainte de descărcare

  • implică manipularea substanțelor chimice (tiosulfat de sodiu)

  • necesită măsuri suplimentare de siguranță (detectarea clorului din atmosfera) atunci când se efectueaza inspecții la tancurile de balast

4. Sisteme cu ozon

Ozonul este un oxidant puternic care distruge microorganismele din apa de balast.

Caracteristici:

  • eficiență ridicată

  • necesită sisteme complexe de control pentru siguranță

5. Alte tehnologii

Mai rar întâlnite, dar existente în industrie:

  • tratare cu ultrasunete

  • deoxigenare (eliminarea oxigenului din apă)

  • tratamente chimice speciale

În practică, majoritatea sistemelor BWTS aprobate utilizează filtrare + UV sau filtrare + electroclorinare.

Legislația internațională privind apa de balast

Reglementarea tratării apei de balast este stabilită la nivel global prin convenții maritime.

Convenția IMO privind apa de balast

Principala reglementare este Convenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apei de Balast și Sedimentelor (BWM Convention) adoptată de IMO – International Maritime Organization.

Convenția a intrat în vigoare la 8 septembrie 2017 și impune:

  • instalarea unui sistem BWTS aprobat pe majoritatea navelor comerciale

  • respectarea standardului D-2 privind calitatea apei de balast descărcate

  • implementarea unui Ballast Water Management Plan

  • menținerea unui Ballast Water Record Book

Standardele principale

Standardul D-1 – Ballast Water Exchange

Inițial, navele puteau schimba apa de balast în largul oceanului (la minimum 200 mile marine de coastă și 200 m adâncime). Este permis doar cu acceptul prealabil si dispensă de la țara de pavilion a navei, atunci când nu poate fi folosit sistemul de tratare a apei de balast.

Standardul D-2 – Ballast Water Performance Standard

Acesta este standardul actual și stabilește limitele maxime de organisme permise în apa descărcată.

Certificare și aprobări

Sistemele BWTS trebuie să fie:

  • aprobate de IMO

  • certificate de societăți de clasificare (DNV, ABS, Lloyd’s Register etc.)

  • instalate conform cerințelor IAPP Certificate și Ballast Water Management Certificate

Reglementări suplimentare

Unele state au cerințe suplimentare, de exemplu:

  • United States Coast Guard (USCG) are propriul proces de aprobare BWTS

  • porturile pot solicita documentație suplimentară privind operațiunile de balast

Principalele probleme întâlnite în exploatarea corectă a instalației de tratare a apei de balast

  1. Calitatea apei din portul de operare
    O problemă esențială o reprezintă calitatea apei din porturi. Deoarece multe porturi sunt situate în estuare, în golfuri sau pe fluvii, apa conține frecvent cantități ridicate de aluviuni. Acest aspect conduce la colmatarea rapidă a filtrelor mecanice și la eficiență scăzută în tratarea apei, în special la sistemele cu lămpi ultraviolete. Datorită turbidității crescute, senzorii de intensitate UV pot să nu atingă pragul minim de detecție necesar pentru considerarea apei ca fiind tratată corespunzător. Alt impediment este salinitatea scăzută (apă salmastră), care afectează funcționarea corectă a instalației de tratare prin electroliză.

  2. Pregătirea insuficientă a echipajului
    Un alt impediment major constă în lipsa de experiență a echipajului privind operarea și mentenanța instalației. Fiind o cerință recent introdusă, majoritatea navelor au necesitat modificări semnificative pentru integrarea noilor echipamente, ceea ce presupune responsabilități suplimentare pentru echipaj. De cele mai multe ori, acesta nu are suficient timp pentru a se familiariza cu sistemul la recepția finală pe timpul șantierului. Soluția recomandată este participarea la cursuri specializate, acreditate de producător, pentru dezvoltarea competențelor atât la ofițerii de punte (operare), cât și la cei mecanici sau electricieni (mentenanță).

 

Importanța BWTS în industria maritimă

Implementarea sistemelor de tratare a apei de balast reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de protecție a mediului în transportul maritim. Introducerea speciilor invazive poate avea efecte economice și ecologice majore, afectând pescuitul, biodiversitatea și infrastructura portuară.

Prin utilizarea sistemelor BWTS și respectarea legislației internaționale, industria maritimă contribuie la protejarea ecosistemelor marine și la menținerea unui transport maritim sustenabil.

Cerințele riguroase și calitatea slabă a apei din porturi au generat totuși o problemă majoră în exploatarea navelor. Când sistemul devine inoperabil sau funcționează parțial, operațiunile de încărcare/descărcare se prelungesc și exercită o presiune suplimentară asupra navigatorilor, fie că operează instalația, fie că asigură mentenanța acesteia.

În viitor vom publica o serie de articole cu privire la cele două tipuri de instalații BWTS larg răspândite, împreună cu cele mai comune probleme și rezolvarea lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *