Novatek în Alaska: finanțarea rusă din spatele Polar LNG și testul sancțiunilor occidentale

мрем, CC BY-SA 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0>, via Wikimedia Commons

Aproape întreaga echipă de conducere a Polar Train LNG, un proiect de export de gaz natural lichefiat din Alaska evaluat la circa 25 de miliarde de dolari, a părăsit compania după ce Financial Times și New York Times au relatat că grupul rus Novatek, aflat sub sancțiuni americane, ar fi finanțat și direcționat în secret proiectul înainte ca autoritățile de la Washington să fi aprobat implicarea sa.

Relatările, publicate pe 23 și 24 octombrie, aduc în prim-plan o întrebare incomodă pentru administrația Trump: poate o companie-cheie a industriei ruse de gaze să intre, prin interpuși, într-un proiect energetic american tocmai în momentul în care Washingtonul negociază cu Moscova condițiile unui posibil armistițiu energetic în Ucraina. Deocamdată, nimic din ceea ce s-a făcut public nu dovedește că sancțiunile au fost încălcate sau că decizia politică a fost luată pentru a favoriza proiectul.

Un proiect construit în jurul unei platforme rusești

Polar Train LNG, numit și Polar LNG, a fost lansat în martie și vizează un terminal de export pe North Slope, coasta nordică a Alaskăi, orientat către piețele asiatice. Planul central este neobișnuit: compania intenționează să preia o structură de producție de tip gravity-based, parțial construită, destinată inițial proiectului Arctic LNG 2 al Novatek, și să o transporte peste ocean pentru a o instala în Alaska. Primele livrări de gaz erau anunțate pentru finalul lui 2030.

Proiectul nu trebuie confundat cu Alaska LNG, inițiativa de stat administrată de Alaska Gasline Development Corporation, pentru care Washingtonul caută investitori în Japonia și Coreea de Sud. Polar LNG este o întreprindere privată separată, care și-a propus o scurtătură tehnologică: în loc să construiască totul de la zero, să reutilizeze echipamente rusești rămase fără destinație după ce sancțiunile au blocat Arctic LNG 2.

Demisii în lanț și mesaje pe WhatsApp

Fostul director general al companiei, Joel Riddle, a declarat pentru Financial Times că a demisionat în septembrie după ce a constatat ceea ce a descris drept o implicare rusă nedeclarată. El a spus că a plecat pentru că nu se simțea confortabil că o companie rusă „finanța și, în cele din urmă, controla direcția strategică” a proiectului, înainte de obținerea avizelor necesare. Potrivit FT, publicația a analizat mesaje pe WhatsApp în care Denis Solovyov, membru al consiliului de administrație al Novatek, discuta despre finanțare și cerea accelerarea transferurilor de bani către Polar Train LNG.

Riddle a crezut inițial că banii veneau de la Gentry Beach, un investitor cu legături în familia lui Donald Trump și prieten din studenție al lui Donald Trump Jr., alături de firma Tech Wave Industrial Projects Management din Abu Dhabi. Ulterior a descoperit, susține FT, că Beach nu investise în realitate în companie și nu deținea nicio funcție de acționar, administrator sau executiv. Atenția autorităților americane s-ar fi îndreptat și către implicarea propusă a lui Bjorn Gundersen, un om de afaceri norvegian și fost angajat Novatek, considerată o sursă de risc din perspectiva sancțiunilor.

Polar LNG a respins relatarea, l-a descris pe Riddle drept un fost angajat nemulțumit, concediat, și a afirmat că dezvoltă proiectul în conformitate cu legislația americană. Compania a precizat că a cerut Oficiului pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei o licență pentru a cumpăra structura neterminată de la Novatek, și a numit un director general interimar pe Tim Talkington, fost șef al operațiunilor Goldman Sachs din Rusia. La rândul său, Novatek a confirmat că a acordat companiei Tech Wave dreptul de a-i folosi tehnologia în Alaska și că a semnat un memorandum cu Polar Train în aprilie.

Un posibil troc: expertiză rusă contra ridicarea sancțiunilor

Miza depășește un singur terminal. Arctic LNG 2, proiectul de referință al Novatek pe coasta siberiană, proiectat pentru aproape 20 de milioane de tone de gaz lichefiat pe an, se află sub sancțiuni americane din noiembrie 2023. Restricțiile i-au tăiat accesul la flota de nave LNG și au paralizat exporturile. În acest context, securitatea energetică a devenit un instrument de putere, iar activele rusești rămase fără piață caută căi de valorificare. Potrivit Financial Times, discuții la nivel înalt între Washington și Moscova au explorat participarea Novatek la terminalul din Alaska în schimbul ridicării sancțiunilor asupra Arctic LNG 2. Novatek neagă orice condiționare și descrie implicarea sa în Alaska drept un proiect comercial de sine stătător.

New York Times relatează că Vladimir Putin a adus în discuție conceptul Alaska LNG în septembrie, în convorbirile cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ca parte a unor negocieri mai ample privind încheierea războiului din Ucraina. Pentru Moscova, logica este consecventă cu modul în care a folosit dintotdeauna resursele energetice ca pârghie geopolitică, de la dependența Europei de gazul rusesc până la bătălia pentru controlul capacității globale de transport LNG. Întrebarea reală nu este dacă Rusia vrea să își deblocheze gazul arctic, ci cât este dispus Washingtonul să plătească pentru un armistițiu.

Momentul legislativ: legea Graham și derogarea lui Trump

Cronologia dă greutate suspiciunilor. Pe 18 septembrie, Trump a promulgat legea Graham de sancționare a Rusiei și Iranului, un act care vizează explicit Novatek, printre altele prin măsuri îndreptate către acționarii principali ai proiectului Yamal LNG. Legea trecuse de Congres cu majorități covârșitoare. Pe 16 octombrie, cu puțin înainte de intrarea în vigoare a prevederilor, președintele a semnat o derogare temporară care a suspendat componenta rusă a legii, motivând că este necesară pentru a menține în viață negocierile de pace.

Derogarea nu a anulat sancțiunile mai vechi ale Novatek, iar Polar LNG are în continuare nevoie de o licență a Trezoreriei pentru a cumpăra platforma. Nimic public nu arată că derogarea a fost redactată cu gândul la Polar LNG, iar un oficial al Trezoreriei a refuzat să comenteze acuzațiile punctuale, afirmând doar că eventualele încălcări sunt tratate „extrem de serios”. Rămâne însă faptul incomod că instrumentul legal pe care Congresul tocmai îl crease pentru companii precum Novatek a fost pus deoparte exact în fereastra în care se discuta intrarea acesteia într-un proiect american. Pentru cine urmărește logica marilor puteri în disputa pentru resurse, suprapunerea de calendar este dificil de ignorat.

Ce rămâne neconfirmat și ce merită urmărit

Câteva lucruri trebuie spuse clar. Relatările presei nu stabilesc că au avut loc încălcări ale sancțiunilor și nici că Trump a acționat pentru a favoriza Novatek sau Polar LNG. Acuzațiile centrale provin de la un fost director aflat în litigiu cu propria companie, iar Novatek și Polar LNG le contestă. Legătura dintre derogarea legislativă și acest proiect anume nu a putut fi confirmată independent și rămâne, deocamdată, o ipoteză bazată pe coincidența de calendar.

Mai multe piste merită urmărite în perioada următoare. Prima este decizia Trezoreriei privind licența cerută de Polar LNG, care va arăta dacă administrația tratează tranzacția ca pe una legitimă. A doua este reacția Congresului, unde derogarea prevederilor legii Graham poate declanșa cereri de informări și presiuni pentru revenire. A treia ține de documentele de finanțare: dacă transferurile descrise de FT vor fi confirmate de registre bancare sau de corespondența oficială, dosarul trece din zona acuzației în cea a probei. Pentru piața globală, orice revenire a gazului arctic rusesc ar reașeza punctele critice ale comerțului cu LNG și raportul de forțe dintre exportatorii americani și cei ruși. Deocamdată, povestea este despre cât de poroasă poate deveni o linie de sancțiuni atunci când se suprapune peste o negociere de pace.

 

Surse: Financial Times (23 și 24 octombrie 2026), The New York Times (Anton Troianovski, Eric Lipton), Reuters, Investing.com, Eurasia Business News.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *